Ministrul Alexandru Rogobete a declarat că noile fonduri suplimentare vor permite funcționarea serviciilor medicale esențiale până la sfârșitul acestui an. Această măsură de rectificare bugetară vine după o perioadă de dificultăți financiare severe în unitățile sanitare. Deși presiunea asupra bugetului a scăzut temporar, Alexandru Rogobete a subliniat că subfinanțarea rămâne o problemă majoră pentru întregul sistem de sănătate din România.
Sistemul sanitar beneficiază de o sumă totală de 8,3 miliarde de lei la prima rectificare bugetară. Din acest total, 1,2 miliarde de lei sunt direcționate către Ministerul Sănătății, în timp ce restul fondurilor ajung la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Această distribuție vizează asigurarea tratamentelor prin programele naționale și plata serviciilor medicale furnizate de spitale, încercând să stabilizeze sectoarele considerate critice.
Alexandru Rogobete a criticat dur deciziile de reducere a cheltuielilor luate anterior de fostul premier Ilie Bolojan. Ministrul susține că aceste tăieri au afectat programele naționale de sănătate și serviciile de urgență, provocând o criză fără precedent în ultimii 10 ani. Potrivit acestuia, spitalele au ajuns în situații extrem de dificile, lipsind medicamentele sau fiind nevoite să prioritizeze tratamentele pentru pacienții cu infarct.
În ceea ce privește serviciile de urgență, Alexandru Rogobete a explicat că inițial a solicitat 660 de milioane de lei, însă a primit doar 440 de milioane. La rectificarea actuală, zona de urgență a primit încă 200 de milioane de lei, sumă care corespunde cu ceea ce fusese tăiat anterior. Ministrul a susținut că această suplimentare confirmă faptul că necesarul estimat inițial pentru UPU, ambulanță și ATI era unul corect.
În ciuda acestui echilibru fiscal temporar, sistemul de sănătate se confruntă cu restanțe financiare foarte mari. Alexandru Rogobete a menționat că există o datorie de aproximativ 4,5 miliarde de lei pentru plata concediilor medicale. De asemenea, el a avertizat că stabilizarea bugetară nu înseamnă că toate problemele din spitale au fost rezolvate, deoarece subfinanțarea structurală persistă în continuare.
Gestionarea bugetelor de sănătate în România este un proces complex care implică echilibrul între nevoile imediate ale unităților de primiri urgențe și plățile către furnizori. În cadrul sistemului național, Casa Națională de Asigurări de Sănătate gestionează fondurile pentru tratamente, însă capacitatea de răspuns la evenimente medicale neprevăzute depinde de rezerva de la Ministerul Sănătății. Această structură de finanțare este vitală pentru menținerea serviciilor de urgență și a secțiilor de terapie intensivă.