Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a respins acuzațiile privind existența unei găuri în bugetul de stat, argumentând că situația actuală este rezultatul unor restanțe de plată. Acesta a declarat că, în momentul în care PSD a plecat de la guvernare, partidul a primit exact ceea ce a lăsat în urmă. Kelemen Hunor a subliniat că bugetul pentru acest an a fost aprobat în colaborare cu PSD, iar după plecarea social-democraților nu au mai fost adoptate legi sau ordonanțe de urgență care să genereze cheltuieli suplimentare.
Conform declarațiilor sale, guvernul Bolojan, care a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, a funcționat ca un guvern interimar până la învestirea guvernului Niculescu. În această perioadă de tranziție, administrația nu a avut capacitatea juridică de a efectua rectificări bugetare, de a iniția noi legi sau de a lansa politici publice. Kelemen Hunor a susținut că, din aceste motive, nu ar fi existat posibilitatea de a cheltui sume suplimentare din resursele statului în acea etapă.
Totuși, Kelemen Hunor a recunoscut faptul că s-au adunat restanțe la anumite instituții și ministere, deoarece nu au putut fi efectuate plățile necesare. Aceste plăți restante se regăsesc la Casa de Pensii, la Casa de Sănătate, la ministerele Dezvoltării și Transporturilor, precum și în sectorul asistenței sociale. Liderul UDMR a precizat că nu se așteaptă la situații extravagante sau la găuri mari, ci la o gestionare a acestor datorii care au apărut în sistem.
În ceea ce privește discuția despre lipsa fondurilor, Kelemen Hunor consideră că tema unei găuri în buget este utilizată în scop politic pentru a justifica eventualele eșecuri în livrarea promisiunilor electorale. El a menționat că această narațiune pare să nu aibă un fundament real. În acest context, partidele din Parlament solicită ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte situația actuală a bugetului, cerere pe care liderul UDMR a considerat-o absolut legitimă.
Pentru a asigura o transparență totală, Kelemen Hunor a propus ca ministrul Finanțelor să prezinte Parlamentului execuția bugetară o dată la șase luni. El a avertizat că statul nu poate cheltui mai mult decât permite bugetul, deoarece acest lucru duce la contractarea unor împrumuturi scumpe pe termen lung. Aceste datorii vor trebui suportate de generațiile viitoare, conform avertismentului său. De asemenea, a menționat că unele primării au conturile blocate și nu pot plăti facturile în noiembrie din cauza investițiilor neplătite.
Gestionarea bugetului de stat și monitorizarea execuției acestuia reprezintă un proces continuu în cadrul administrației publice române, fiind reglementat prin legi de finanțe publice. În perioadele de tranziție între guverne sau în timpul regimurilor de guvernare interimară, capacitatea de a modifica alocările de fonduri este limitată prin legislație, pentru a menține stabilitatea fiscală și pentru a preveni creșterea necontrolată a datoriei publice.