Relația dintre părinți și copii reprezintă un factor decisiv în prevenirea dependenței de ecrane, în contextul în care dispozitivele mobile devin mai atractive decât realitatea cotidiană. Psihologul Bogdan Cotiga subliniază că părinții nu pot transfera întreaga responsabilitate către rețelele sociale sau către anturajul copilului. Aceștia trebuie să își asume rolul activ în gestionarea comportamentelor minorilor, mai ales până când aceștia ating vârsta de 10-11 ani, când influența familială este maximă.
Bogdan Cotiga susține că, în absența timpului și a interesului real de a petrece momente cu copiii, părinții tind să ofere dispozitivele ca un înlocuitor. Expertul recomandă ca părinții să se conecteze cu nevoile celor mici, discutând cu ei ca pe niște egali și explorând temele care îi frământă. Această abordare ar putea crește credibilitatea părinților atunci când aceștia decid să impună reguli necesare pentru protecția și educația copiilor.
În ceea ce privește limitarea utilizării tehnologiei, psihologul consideră că interdicția și blocarea dispozitivului pot fi singurele soluții practice eficiente. Telefonul mobil funcționează ca o poartă virtuală către lumi care satisfac nevoile adolescenților mai bine decât realitatea de la școală sau de acasă. Deși interdicția poate părea o pedeapsă, Bogdan Cotiga o compară cu regulile de siguranță stradală, care sunt impuse pentru protecția vieții.
Legislația europeană, cunoscută sub numele de EU Kids Act, propune limitarea accesului la rețelele sociale până la vârsta de 15 sau 16 ani. Bogdan Cotiga estimează că această reglementare ar putea avea un succes parțial, reușind să restrângă accesul la anumite conținuturi pentru o perioadă. Totuși, el avertizează că tinerii și părinții pot găsi diverse metode pentru a evita sau a păcăli aceste restricții impuse la nivel de Uniune Europeană.
Utilizarea internetului rămâne extrem de ridicată în rândul tinerilor din România, conform datelor furnizate de ANCOM. Studiile arată că adolescenții petrec mult timp online, folosind platformele în principal pentru comunicare și divertisment. Această expunere constantă la mediul virtual subliniază necesitatea unei supravegeri atente și a unui dialog deschis între generații pentru a echilibra viața digitală cu cea reală.
Datele oficiale de la ANCOM indică faptul că adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani petrec în medie 5 ore și 33 de minute pe internet zilnic. Această categorie de vârstă folosește rețelele sociale timp de aproximativ 2 ore și 47 de minute pe zi. În general, tinerii din România folosesc internetul pentru comunicare în proporție de peste 98%, ceea ce confirmă rolul central al mediului digital în interacțiunile sociale actuale.