Un nou sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții, în parteneriat cu Ipsos bva, indică faptul că cetățenii din România urmăresc o tranziție energetică axată pe reducerea costurilor și creșterea autonomiei. Rezultatele cercetării subliniază că principalele beneficii așteptate de populație sunt prețurile mai stabile sau mai scăzute la energie, urmate de o dependență redusă de importurile de petrol și gaze. De asemenea, 67% dintre români consideră că acest proces va încetini schimbările climatice.
Impactul creșterii prețurilor la energie asupra economiei la nivel personal este extrem de pronunțat în România, depășind media Uniunii Europene. Aproximativ 80% dintre români susțin că majorarea costurilor la energie le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni. Această cifră reprezintă cea mai mare pondere raportată în cadrul Uniunii Europene. Mai mult, 55% dintre respondenți au declarat că au fost nevoiți să își reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate.
Modificările de consum și comportamentul financiar au fost direct influențate de costurile ridicate ale energiei și combustibililor. Un segment de 27% dintre români a declarat că a trebuit să se îndatoreze, să solicite ajutor financiar sau să amâne plata unor facturi de energie. În ceea ce privește mobilitatea, 71% dintre cetățeni afirmă că prețurile au schimbat modul de utilizare a mașinii, iar 47% au renunțat la vacanțe sau la vizite la familie și prieteni.
În ceea ce privește soluțiile tehnologice preferate, 79% dintre români consideră că energia cu emisii reduse de carbon trebuie să fie o prioritate națională. Energia solară este menționată de 46% dintre participanți, fiind urmată de energia eoliană, menționată de 26%. Interesant este faptul că 24% dintre români indică gazul natural ca o opțiune, o pondere care se situează printre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Abordarea strategică preferată de majoritatea cetățenilor este dezvoltarea unei industrii europene competitive în domeniul tehnologiilor curate. Aproximativ 55% dintre români susțin această direcție, chiar dacă procesul de implementare ar dura mai mult. De asemenea, 54% dintre respondenți ar prefera ca statele membre ale Uniunii Europene să își pună la comun resursele pentru a putea finanța investițiile necesare în acest proces de transformare energetică.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 23.000 de persoane din toate cele 27 de state membre ale UE, inclusiv 1.000 de persoane din România. Studiile de acest tip sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care fluctuațiile prețurilor la combustibili și energie afectează stabilitatea socială și puterea de cumpărare a populației europene în perioade de tranziție.