Lucrările de construcție pe segmentul de autostradă A1 Lugoj – Deva, situat între localitățile Margina și Holdea, au ajuns la un stadiu fizic de execuție de aproximativ 80%. Conform datelor centralizate de către CESTRIN la jumătatea lunii octombrie, acest lot de 13,16 kilometri, cunoscut sub numele de lotul 2, include și construcția a două tuneluri. Din punct de vedere financiar, progresul proiectului este estimat la aproape 70% din valoarea totală prevăzută.
Proiectul este realizat de către asocierea formată din Spedition UMB, Tehnostrade, SA&PE Construct și Euro-Asfalt. Contractul de proiectare și execuție are o valoare de aproximativ 1,83 miliarde de lei, fără TVA, fiind inițial prevăzut să fie finanțat prin PNRR. Contractul a fost semnat în octombrie 2022, iar procesul de proiectare a demarat în decembrie același an, în timp ce pe secțiunea E ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în aprilie 2024.
O componentă majoră a acestui tronson este realizarea a două tuneluri care vor avea o lungime cumulată de aproximativ 2,13 kilometri. Fiecare dintre aceste tuneluri va fi compus din două galerii unidirecționale, o soluție tehnică impusă prin acordul de mediu. Această decizie a fost luată pentru a evita problemele legate de stabilitatea terenului și pentru a reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător pe acest segment de drum.
Deși calendarul inițial de lucrări indica luna septembrie 2026 ca termen de finalizare, acest prag a fost depășit. Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a oferit o nouă estimare privind deschiderea acestui tronson pentru circulație. Conform acestor prevederi, secțiunea Margina – Holdea ar putea fi funcțională în prima jumătate a anului 2027, marcând astfel o amânare a termenului de predare al infrastructurii.
Finanțarea acestui proiect de infrastructură va trece de la fondurile europene la bugetul de stat. Deși inițial s-a vizat utilizarea PNRR, proiectul nu a putut fi finalizat în termenul limită impus de acest mecanism. Din cauza faptului că tronsonul Lugoj-Deva a beneficiat deja de două cadre financiare europene, nu se mai poate trece pe un al treilea, ceea ce obligă statul să acopere integral costurile rămase.
Construcția autostrăzilor în România reprezintă un pilon central al dezvoltării infrastructurii de transport, fiind esențială pentru conectarea regiunilor de vest cu restul țării. Proiectele de acest tip sunt supuse monitorizării constante prin programe de finanțare precum PNRR, însă dificultățile tehnice, precum alunecările de teren, pot influența semnificativ termenele de execuție și structura de finanțare a lucrărilor de infrastructură de drumuri.