O posibilă majorare a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2027 ar putea genera dezechilibre majore în bugetele companiilor românești. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că o astfel de decizie, luată la doar șase luni de la ultima creștere, ar putea afecta atât angajații, cât și firmele. Această mișcare ar putea determina companiile să amâne investițiile sau să reducă numărul de locuri de muncă disponibile.
Sindicatele solicită ca salariul minim brut să ajungă la 5.000 de lei, după ce la 1 iulie 2026 acesta a fost ridicat de la 4.050 la 4.325 de lei. Dacă această cerdere este acceptată, România ar înregistra un avans de aproximativ 15,6% în doar jumătate de an. Adrian Negrescu susține că o creștere atât de rapidă a cheltuielilor salariale ar putea duce la extinderea muncii fără forme legale sau la restrângerea activității unor firme.
Impactul negativ ar putea fi resimțit în mod special de către microîntreprinderi, care se confruntă deja cu dificultăți financiare și scăderi ale vânzărilor. Expertul menționează că nivelul suportabilității taxelor a atins un maxim istoric pentru aceste entități. În acest context, o nouă lovitură asupra costului muncii ar putea îngropa companiile mici, deja expuse la politicile fiscale de austeritate aplicate de guvernul demis Bolojan.
Situația este agravată de incertitudinea în care se află antreprenorii din sectoarele comerț, industrie alimentară sau servicii. Aceștia nu pot anticipa costul unui angajat pentru luna ianuarie, neștiind dacă salariul va fi de 4.325, 4.700 sau 5.000 de lei. Conform datelor INS, managerii din industria prelucrătoare, construcții și servicii anticipează deja reduceri de personal în perioada următoare, din cauza lipsei de predictibilitate a statului.
Ca alternativă la majorări brute, Adrian Negrescu propune reducerea taxării pentru a crește veniturile angajaților fără a crește costul total al firmei. Economistul recomandă, de asemenea, introducerea unui mecanism stabil de actualizare a salariului minim, care să fie făcut o singură dată pe an. Acest proces ar trebui să fie anunțat cu cel puțin șase luni înainte, corelând valorile cu indicatori precum salariul mediu, inflația și productivitatea.
Contextul economic actual este marcat de o inflație galopantă, cea mai mare din Europa, și de o scădere a comerțului cu amănuntul cu 5% în primele opt luni ale anului. Un studiu Sierra Quadrant indică faptul că nivelul maxim al insolvențelor ar putea fi atins în ianuarie sau februarie 2026, cu peste 6.000 de companii în această situație, pe fondul blocajului financiar și al dificultăților de plată.