O inițiativă europeană lansată de Danemarca vizează interzicerea creșterii și comercializării așa-numitului „pui turbo”, un model de producție industrială care ar putea influența prețurile cărnii de pasăre în România. Danemarca depune demersuri la nivelul Uniunii Europene pentru a elimina acest sistem, bazat pe selectarea genetică a păsărilor pentru o creștere accelerată. Această mișcare vizează atât producția internă, cât și importurile, încercând să obțină sprijinul celorlalte state membre pentru o schimbare de paradigmă în industria avicolă.
Termenul de „pui turbo” se referă la exemplarele din rasa Ross 308, una dintre cele mai utilizate în industria europeană. Aceste păsări au capacitatea de a crește de la 50 de grame până la două kilograme în doar 33 de zile. În comparație cu alte rase utilizate în prezent, aceste exemplare au nevoie de aproape jumătate din timpul necesar altor tipuri de păsări pentru a atinge aceeași greutate de sacrificare.
Problemele de sănătate și bunăstarea animalelor reprezintă argumentele principale ale susținătorilor interdicției. Studiile veterinare indică faptul că acest ritm accelerat de creștere face păsările mai vulnerabile la infecții bacteriene, precum Salmonella sau E. coli. Alexandra Ștefan, reprezentantă a organizației Free Animals, a subliniat că cea mai mare problemă este rezistența la antibiotice, un factor care poate afecta direct sănătatea consumatorilor de carne de pui.
Impactul economic asupra pieței europene ar putea fi semnificativ, deoarece aproximativ 95% dintre puii crescuți în UE provin din sisteme intensive. Dacă se va trece la rase care cresc mai lent, costurile de producție vor crește din cauza perioadelor de creștere mai lungi. Mai Mercado, politician danez, a declarat că pentru schimbări durabile este necesară interzicerea atât a vânzărilor interne, cât și a importurilor de pui crescuți în sisteme intensive.
În România, efectele ar putea fi resimțite direct de către consumatori, având în vedere că circa 70% dintre români consumă carne de pui în fiecare săptămână. Industria avicolă locală este importantă, având exporturi estimate la aproape 400 de milioane de dolari anual. Dacă producătorii vor fi obliga să renunțe la rasele cu ritm accelerat, costurile suplimentare de producție vor fi cel mai probabil reflectate în prețurile de la raftul magazinelor.
În prezent, modelul de producție variază considerabil între statele membre ale Uniunii Europene. De exemplu, în Franța, păsările crescute în aer liber reprezintă aproximativ un sfert din producția de carne de pasăre, în timp ce în Olanda această pondere este aproape dublă. O eventuală reglementare europeană ar putea accelera tranziția către aceste sisteme alternative, însă procesul va necesita investiții masive în adaptarea fermelor și gestionarea noilor costuri de operare.