Președintele IMM România, Jianu, a anunțat că organizația sa va solicita ferm Guvernului menținerea nivelului actual al salariului minim pe economie pentru anul 2027. Această poziție este luată în contextul unei situații economice pe care Jianu o descrie drept precară și teribilă. Reprezentantul IMM România susține că deciziile privind salariul minim nu trebuie luate fără o analiză riguroasă a productivității și a indicatorilor macroeconomici actuali.
Jianu critică modul în care se propun majorările salariale, comparându-le cu o licitație în care se propun sume de 5.000, 6.000 sau 7.000 de lei fără nicio bază economică. El avertizează că o creștere a salariului minim va însemna că statul va extrage și mai mulți bani din mediul privat, agravând criza existentă. Conform președintelui, nu se iau în calcul faptul că productivitatea a scăzut din cauza costurilor uriașe sau că s-au pierdut locuri de muncă.
Analizele prezentate de IMM România arată că o majorare de 300 de lei a salariului minim brut, de la 4.325 la 4.625 de lei, nu va beneficia direct angajaților. În acest scenariu, salariul net ar crește cu doar 100 de lei, în timp ce costul total pentru angajator ar crește cu 311 lei lunar. Această diferență apare deoarece statul preia o parte semnificativă din sumă sub formă de taxe și contribuții, în special dacă se ajunge la un prag de 4.729 de lei.
Pentru a îmbunătăți veniturile nete ale oamenilor, Jianu propune trei soluții alternative care vizează reducerea fiscalității pe muncă. Acestea includ scăderea impozitării pe forța de muncă, creșterea sumei deductibile de la 200 de lei la 400 de lei sau implementarea unei impozitări diferențiate pentru salariile minime. Obiectivul final este de a asigura salarii nete mai mari, menținerea competitivității companiilor și un sistem fiscal predictibil pentru bugetul de stat.
Riscul de pierdere a locurilor de muncă este un alt punct critic ridicat de președintele IMM România. El a menționat că în primele 8 luni s-au închis peste 125.000 de firme și estimează că în acest an se pot pierde aproximativ 100.000 de locuri de muncă. Organizația va prezenta aceste analize de impact Guvernului și va aborda subiectul în cadrul unei întâlniri programate miercuri cu ministrul Muncii.
Discuțiile privind politicile salariale și fiscale se încadrează într-un context economic tensionat, unde stabilitatea bugetară este o prioritate. Deciziile privind creșterea cheltuielilor sau modificarea regimului de impozitare pot influența direct capacitatea de absorbție a fondurilor și echilibrul deficitului bugetar. În acest moment, partenerii sociali și Guvernul sunt chemați să deschidă un dialog real bazat pe analize comparative privind impactul majorărilor versus reducerea taxelor.