Agricultorii din România au început să introducă în rotația de culturi diverse plante și legume asiatice, profitând de cererea tot mai mare din partea comunităților străine. Pe parcele de dimensiuni reduse, fermierii cultivă acum varietăți precum ridichea Daikon, varza Bok Choi sau fasolea Mung. Aceste produse erau anterior aduse exclusiv de muncitorii străini din propriile țări, însă producția locală începe să o înlocuiască pe cea importată.
În prezent, legumele aduse prin transport maritim din țări precum India, Bangladesh, Nepal sau Sri Lanka au prețuri ridicate în magazinele asiatice, situându-se între 35 și 100 de lei pe kilogram. În contrast, produsele cultivate direct în România sunt de 4 până la 5 ori mai ieftine pentru consumatori. Această diferență de preț oferă un avantaj competitiv semnificativ furnizorilor locali care reușesc să asigure prospețimea necesară.
În zona Aradului, doi fermieri asiatici au reușit să cultive cu succes ridichea albă Daikon și varza Bok Choi, beneficiind de faptul că aceste plante nu prezintă încă probleme cu dăunătorii în România. Pe lângă aceste soiuri, piața locală integrează și alte produse, precum fasolea Mung, care este comparabilă ca mărime cu boaba de linte. De asemenea, anumite soiuri de boia iute din zona Ardealului sunt deja utilizate în amestecuri de condimente asiatice.
O altă direcție de dezvoltare este cultivarea șofranului, considerat cel mai valoros condiment din Asia. Pe o plantație din județul Bihor, producătorul Mircea Bronț gestionează aproximativ 150.000 de plante, vizând în principal piața internă, unde consumatorii sunt deja educați. Procesul de recoltare este unul extrem de minuțios, fiind necesară recoltarea firelor subțiri pentru a putea vinde ulterior produsul uscat către clienți care îl folosesc în preparate diverse.
Această diversificare a agriculturii românești reflectă o adaptare la noile cerințe ale pieței de consum și la profilul demografic al forței de muncă străine din țară. Prin introducerea acestor culturi, fermierii reușesc să reducă dependența de importurile costisitoare și să ofere produse proaspete în aprozarele specializate. Succesul culturilor precum șofranul sau ridichea Daikon arată un potențial economic pentru nișele de agricultură specializată.
Deși sectorul agricol se diversifică, contextul economic general rămâne complex, în special în ceea ce privește fluxurile comerciale. În acest sens, Uniunea Europeană trece printr-o etapă de reformare a tuturor vămilor, proces care poate avea implicații asupra costurilor de import pentru firmele românești, în special în relația cu comercianții din alte regiuni.