Sari la conținut
Ultima oră Munca electricienilor de intervenție: între riscuri extreme și veniturile medii din România
Progresul Național
Actualitate

Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril: semnificație religioasă și tradiții românești

Tradiția populară românească celebrează Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril printr-un interval de trei zile plin de ritualuri.

3 min citire
Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril: semnificație religioasă și tradiții românești
Foto: Adevărul

Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, care are loc anual pe data de 8 noiembrie, reprezintă un moment deosebit în calendarul creștin ortodox și în tradiția populară românească. Această sărbătoare, cunoscută sub numele de Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, include și toate cetele îngerești care au rămas alăturate lui Dumnezeu după căderea lui Lucifer. Pentru poporul român, acest eveniment religios se desfășoară de fapt pe parcursul a trei zile, fiind însoțit de numeroase obiceiuri și ritualuri specifice.

Din perspectivă religioasă, arhanghelul Gavril, al cărui nume însebraică înseamnă „Dumnezeu este puterea mea”, este considerat un vestitor de rang superior. În Biblie, acesta apare de patru ori, având misiuni esențiale precum anunțarea nașterii lui Ioan Botezătorul și a lui Iisus Hristos, conform Evangheliei după Luca. Gavril a apărut în Vechiul Testament și profetului Daniel pentru a-i tălmăci viziuni, fiind în tradiția ebraică și un înger al pedepsei divine asupra orașelor Sodoma și Gomora.

Arhanghelul Mihail, al cărui nume înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?”, este văzut ca un „Mare Voievod” sau Arhistrateg care conduce cetele îngerești în luptele împotriva răului. În tradiția creștină, el este figură centrală, fiind menționat în Cartea Apocalipsei ca cel care îl va înfrunta pe Satan pentru a-l alunga din cer. În folclorul românesc, Mihail este privit ca un simbol al luptei cu răul, fiind uneori reprezentat chiar ca un flăcău de la țară.

Tradiția românească împarte celebrarea în trei etape: Vara Arhanghelilor pe 8 noiembrie, mijlocul Arhanghelului pe 9 noiembrie și coada Arhanghelului pe 10 noiembrie. În această perioadă, se respectă anumite tabuuri, precum interdicția de a munci în gospodărie, de a spăla rufe sau de a face munci grele, sub pretextul evitării ghinionului. De asemenea, se practică „Turta arieților” pentru protecția animalelor și se dă de pomană pentru sufletele morților, sub denumirea de „Moșii de Arhanghel”.

Arhanghelii sunt considerați ființe spirituale de rang superior, fiind parte din ierarhia cerească descrisă de teologi precum Pseudo-Dionisie Areopagitul. În cadrul celor nouă cete de îngeri, arhanghelii fac parte din Triada Inferioară, cea care se află în contact direct cu oamenii. În religii precum islamul, îngerii sunt creați din lumină și ocupă un rol central, fiind, de exemplu, Jibril (Gabriel) cel care i-a revelat Coranul Profetului Mahomed.

Din punct de vedere științific, fenomenul de a simți prezența unor entități spirituale este studiat de neuroteologie. Cercetătorii observă că stimularea lobilor temporali poate induce senzații de prezență sau vizualizarea unor lumini intense. Un alt fenomen documentat este sindromul „Al Treilea Om”, observat la supraviețuitori ai unor traume, unde creierul proiectează o prezență reconfortantă ca mecanism de protecție psihologică în momente de pericol vital sau epuizare extremă.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Actualitate